Omul a ridicat oastea de strânsură a opoziției și s-a aruncat, ca un berbec (nu ca un berbece), cu capul în zid. În capul lui afectat de întâlnirea cu betonul, o cafea în doi, cu Kelemen Hunor, s-a transformat, chipurile, în negociere. O negociere din care n-a ieșit decât persiflarea aromată, ca o palincă de prune, nuanțe tot mai prezente în relația maghiaro-română (vezi declarația lui Kristof Terhes în chestiunea gazelor naturale românești).
Cam așa s-au desfășurat „negocierile” liderului liberal cu potențiali susținători ai moțiunii de cenzură, eșuată în urmă cu două zile.
Numai și pentru această naivitate patent, liberalul nostru de frunte, pe care Băsescu l-a rebotezat „Șică Mandolină”, nu poate emite „terța” zdrobitoare din poziția de dirijor al Opoziției.
Dar care Opoziție? Întrucât ultimul sondaj al lui Palada este mai tare decât pumnul în gură, administrat lui Mihai Goțiu în studiourile B1.
Conform scorurilor relevate de un sondajul Sociopol – despre care se spune că, de fapt, este o reglare de conturi între Dragnea și Tăriceanu, pentru Cotroceni, fiind comandat de liderul PSD -, dacă s-ar încumeta careva să organizeze alegeri duminică, n-ar strânge la urne decât 30 la sută dintre români, 41 de procente dintre aceștia preferând PSD.
Deci, dacă ne-am lua după Palada (afară de o eroare de plus-minus 10 la sută), ar mai pune ștampila pe social-democrație puțin peste două milioane de români, cam două treimi față de scrutinul din 2016.
Dar, să nu ne grăbim la bucurat precum fata mare la măritat, întrucât PNL ar fi votat, în aceste condiții de un singur milion de alegători.
Și, totuși, nu știu exact-exact ce să spun de sondajul lui Palada, întrucât sociologul mai amestecă în rețetă o variabilă, și anume „estimarea emigrației informale”, ceea ce ar urca participarea la vot spre 47 de procente.
O fi, e posibil, dar tot mi se pare mult, în această ultimă variantă numărul votanților PSD ajungând la trei milioane și jumătate – plus câteva sute de mii, față de rezultatul de acum doi ani -, în condițiile în care, trebuie s-o spunem, partidul se află pe un trend negativ.
În sfârșit, e posibil ca votanții tradiționali ai PSD să fi rămas, in corpore, pe poziții, nesimțind, în vreun fel oarecare, dezamăgiri și angoase vizavi de prestația guvernului Grindeanu-Tudose-Dăncilă-Dragnea.
Mult mai gravă se arată, însă, situația PNL/Opoziției incipient „unită”, care, practic, nu pare să fi fructificat politic nimic în contextul agitației/nemulțumirii sociale produse de erorile/manevrele/legiferării pro domo, ale puterii actuale.
Și mai mult, Palada îl scoate din joben pe ALDE, partidul lui Tăriceanu, plasându-l pe locul trei, cu 12 la sută, caii patru și cinci aliniați la start fiind USR și Mișcarea România Împreună condusă de Dacian Cioloș, cu câte șapte procente.
Pe fondul acesta, cel puțin îngrijorător, Orban decontează toate eșecurile PNL, ale dreptei în general, fiind căpăcit de peste tot.
Ultimul bodicec i-a fost dat, aseară, de Viorel Cataramă, figură tot mai prezentă în piața politică a ultimei perioade, omul care, în opinia colectivă, încearcă să preia poziția de lider al PNL.
Potrivit recentelor declarații ale acestuia, aflat în studioul A3, actualul președinte ar fi devenit o „persoană nefrecventabilă”, neputând fi luat în calcul pentru funcția de premier. „Traian Băsescu, USR, Victor Ponta, UDMR, toți au declarat la unison că Ludovic Orban nu e o persoană frecventabilă și că nu se poate face nimic cu acesta ca premier. (…) Dacă această urmărire in rem (declanșată în urma plângerii penale depuse de Orban împotriva premierului Dăncilă – n.a.) se va termina cu o clasare a dosarului, atunci mai primește domnul Orban încă o lovitură. Poți da guvernul jos, dar nu poți pune nimic în loc, pentru că nimeni nu îl acceptă pe Ludovic Orban. Trebuie, pe cale statutară, ca domnul Ludovic Orban să fie înlăturat din funcție”.
Dacă Viorel Cataramă consideră că poate face față unei ciocniri frontale cu PSD, așa cum a reușit Traian Băsescu, după ce l-a detronat pe Petre Roman de la cârma PD, ridicând partidul în sondaje (implicit pe el însuși), și ieșind astfel dintr-o criză accentuată, atunci e posibil să fie acesta momentul său.
Iar dacă nu, lucrurile îi pot fi fatale, legându-și numele, inclusiv, de aneantizarea PNL.